Cine suferă cel mai mult de pe urma crizei de medicamente: Jumătate dintre medicamentele oncologice care lipsesc sunt pentru copii

Aproape jumătate dintre medicamentele oncologice care lipsesc sunt cele pentru copii, fiind vorba despre produse ieftine, care costă între șapte și 15 euro și pentru care nu există tratament alternativ, a declarat prof. dr. Ștefan Curescu, de la Spitalul Județean Timișoara.

„Cele mai mari probleme în aprovizionarea cu medicamente oncologice sunt cele care vizează tratamentul copiilor. Sunte medicamente care în Ungaria se vând cu șapte euro, iar în Serbia, cu 15 euro. Din păcate, medicația aceasta ieftină pentru copii nu are înlocuitori. La adulți, există tratamente alternative, la copiii, nu. De fapt, criza oncologicelor pediatrice durează de două decenii, iar părinții își cumpără aceste medicamente. Unii au noroc și sunt ajutați de diverse fundații, cum este cea din Timișoara”, a spus profesorul Curescu, luni, la conferința „Trăim în Europa, dar ne tratăm în România”, organizată în Capitală cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă Înpotriva Cancerului.

Cu același prilej, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) din România, Cezar Irimia, a spus că pentru pacientul român, după momentul diagnosticării, cel mai important lucru este accesul la tratament.

„Este de notorietate faptul că, în România, lista medicamentelor gratuite și compensate nu a mai fost actualizată de mai bine de 1.800 de zile. Aceasta înseamnă, concret, că peste 140 de molecule și indicații noi, dintre care multe destinate tratamentului cancerului, așteaptă de aproape cinci ani să ajungă la pacienții diagnosticați cu cancer și să-i ajute pe aceștia în lupta cruntă cu boala. Prin comparație, conform unui studiu european, între momentul aprobării unui medicament de către Agenția Europeană a Medicamentului și cel în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, în Belgia se așteaptă 392 de zile, în Suedia, 206 zile, iar în Austria, doar 88 de zile”, a mai spus Irimia.

Potrivit președintelui FABC, din acest motiv, se creează o discrepanță considerabilă între tratamentele disponibile pacienților din alte țări europene și cele ale pacienților români, dar și o îngrădire a drepturilor pacienților români la tratamente de ultimă generație. Astfel, a afirmat Irimia, românii ajung să fie tratați cu medicamente vechi pentru afecțiuni cunoscute, care s-au transformat în boli cronice în multe țări europene, datorită progreselor în tratament.

„În acest moment, la Comisia de Oncologie de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sunt pe listele de așteptare peste 1.000 de bolnavi de cancer. Cu siguranță, nimeni nu își dorește să sufere de cancer, dar fiecare dintre noi trebuie să avem certitudinea că, în cazul în care ne îmbolnăvim, vom putea beneficia imediat de un tratament care să ne salveze sau măcar să ne prelungească viața. De aceea, noi sperăm că drepturile pacienților vor deveni o prioritate, mai ales în condițiile în care avem un program național de sănătate care îi protejează pe pacienții diagnosticați cu cancer, iar reglementările care ne privesc vor respecta criteriile transparenței, onestității și dreptului la viață al pacienților români”, a mai spus Cezar Irimia.

Președintele FABC a mai arătat că statul român, prin faptul că blochează accesul terapiilor noi pe lista de compensate, încalcă Carta Drepturilor Pacienților, semnată de toate statele europene încă din 2006. În aceasta se specifică, în capitolul Dreptul pacienților la calitatea asistenței medicale: „Orice persoană, ținându-se seama de starea sa de sănătate, are dreptul să primească îngrijirile cele mai adecvate și de a beneficia de cele mai bune terapii și de medicamente cu cel mai bun raport cost/eficacitate. Dreptul la calitatea îngrijirilor implică, de asemenea, dreptul la depistare și la educație terapeutică, ceea ce necesită o investiție financiară și în mijloace și presupune asigurarea unui număr de specialiști corect informați”.

Anual, 75.000 de români sunt diagnosticați cu o formă de cancer, printre aceștia aflându-se și bolnavi în stadiu avansat, care au nevoie de tratament într-un timp cât mai scurt, pentru ca șansele lor de supraviețuire să rămână la un nivel măcar decent.

„Tratamentul cancerului a evoluat foarte mult în ultimii ani, pentru majoritatea tipurilor de cancer. Există, însă, și forme de cancer pentru care abia în ultimii ani au apărut îmbunătățiri importante în tratament. Spre exemplu, pentru cancerul ovarian, anul trecut a apărut un nou medicament – practic, singurul progres înregistrat în ultimii 15 ani. Din păcate, momentan, medicamentul nu este disponibil pe scară largă pacientelor din România, urmare a faptului că nu este inclus pe lista medicamentelor gratuite și compensate”, a explicat prof. dr. Ștefan Curescu.

Pentru pacienții care au șansa de a-și putea susține singuri tratamentul, fără ajutor din partea statului, terapiile noi au permis ca aceștia să poată avea o viață socială activă, precum și o calitate superioară a vieții.

Adela Rogojinaru, cadru didactic universitar, a povestit drama prin care a trecut după ce a fost diagnosticată recent cu melanom metastatic. „Dacă în septembrie 2012 nu aș fi avut norocul să fiu ajutată prin finanțare caritabilă, nu m-aș fi aflat astăzi în fața dumneavoastră. Am reușit, cu sprijinul unor oameni minunați, să îmi plătesc singură tratamentul, fiind un caz fericit și rar în acest sens. Vă dați seama ce ar fi însemnat să aștept cinci ani, din acest moment, pentru a avea acces la tratamemtul de care am nevoie? Ar fi fost, practic, o condamnare la moarte. Adresez și pe această cale un apel, atât opiniei publice, cât mai ales organelor și instituțiilor îndreptățite, să pună la dispoziția pacienților cu cancer aceste medicamente noi, pentru că bolnavii de cancer nu au, din păcate, timp să aștepte”, a spus ea.

Rogojinaru a mai spus că timpul de așteptare pentru soluții medicale, ca și durata de decizie pentru finanțarea acestora nu sunt simple acte administrative, ci reprezintă, în realitate, timpul de supraviețuire al bolnavului. „Banii pentru tratarea cancerului înseamnă vieți salvate sau pierdute. Nu sunt prea multe zone de compromis, nu se poate reveni asupra unui cancer tratat incorect sau tardiv. Accesul bolnavilor la tratamente individualizate ar trebui să fie necondiționat și imediat”, a arătat ea.